Un şireag de perle negre
Posted by Alexandra Tulbure | Posted in Cronicile | Posted on 23:36
0
Imagine luată de pe... |
Totul are gust dulce-amărui. Până şi iubirea păleşte ca faţa grotească a Ruşinii.
Tot ce părea normal devine anomalie şi te crezi nebun că nu ieşi din tipar. Vezi adevărul şi eşti strivit de el.
Vrei să devi altcineva, cineva blând, calm, fără vicii. Îţi cauţi un model. Îl urmezi. Îl placi, îl placi şi mai mult. Oare ce ar face el/ea acum?!
Mă crezi nebună? NU şi dacă şti ce simt! Un dram din nebunia asta mă ţine în viaţă.
Îmi închipui, trăiesc paralel cu tine, dar în acelaşi ritm. Dansez în faţa oglinzi alături de sosia mea. Latino, ragge o înebuneşte.
Oi fi doar eu aici, dar nu sunt singură! Doar eu cu mine. Eu nu mă voi minţi, eu nu mă voi înşela. Cel puţin, poate doar cu ochii minţii. Eu nu ţin secrete faţă de mine.
Eu mă respect! Orice cutremur sau tsunami mă urmează voi fi alături de mine, iar lacrimile mele sau zâmbetul te va aduce aprape.
Te aştept! Măcar în ritm alături, dacă în viaţă departe!
Comments (0)
Trimiteți un comentariu