Importanţa şi istoria radioului în zonele de conflict
Posted by Alexandra Tulbure | Posted in Jurnalism | Posted on 00:36
0
 |
| Radio Europa Liberă |
Ca descoperire a secolului XIX, radioul este rezultatul unor experimente cu unde electromagnetice, prin care diferiţi cercetători, inventatori şi mai apoi dezvoltatori au încercat să facă posibilă comunicarea prin wireless. Toată această muncă sisifică stă la baza, nu a unui concept, ci a unei realizări ce a fost precedată de multe alte descoperiri benefice umanităţii. Tot aceştia, pe parcursul a mai multor ani, au contribuit la ideea modernă a ceea ce numim noi azi “radio”.
Spre deosebire de aparatele din zilele noastre, dezvoltate din punct de vedere tehnologic, primele modele ale radioului nu puteau transmite sunete sau orice alt fel de undă sonoră. Acestea purtau numele de telegrafe wireless şi nu erau capabile de transmisie la distanţă mare. De altfel, aceste metode de comunicare au fost soluţii găsite de oameni din necesitate şi pătrunderea acestora în anumite zone de conflict a dus la dezvoltarea radioului şi spre alte forme precum radarul, ce în fond este şi el la rândul lui o altă metodă de cunoaştere.
Primele utilizări ale aparatului radio au fost pe plan maritim, trasmiţându-se mesaje telegrafice cu ajutorul Codului Morse. Primii utilizatori au fost cei de pe nava japoneză ce urmăreau flota rusească în timpul bătăliei de la Tsushima din 1905. Cea mai cunscută utilizare a acestui aşa-zis telegraf maritim a fost în timul scufundării Titanicului în 1912, ce includea comunicarea dintre operatorii vasului şi bărcile din apropiere, dar şi comunicarea listei cu supravieţuitori către ţărm. Tot acesta a fost folosit şi în timpul Primului Război Mondial, unde de ambele baricade aparatul era folosit pentru a transmite ordine către navele aflate pe mare. Germania a folosit radioul pentru a transmite mesaje diplomatice către britanici, în momentul în care aflase că aceştia le atacaseră submarinele.
De asemenea, radioul a avut un rol împortant şi în alte teatre de război precum Orientul Mijlociu, Europa Apuseană şi Răsăriteană, Africa de Nord, Oceanul Pacific, Asia ş.m.d.p. în care doar acest tip de unde puteau fi transmise.
În aceste zone de conflict, rodioul era mai mult decât un mod de comunicare. Acesta devenise pe parcurs o cale de informare, uneori chiar singura cale. Ca de exemplu, în Al Doilea Război Mondial, BBC-ul era cel mai ascultat post de radio deoarece transmitea întodeauna informaţii corecte şi evita dezinformarea. Ceea ce nu ştiau ascultătorii era că, pe timp de război acesta devenea modul prin care se transmiteau mesaje codate grupurilor de rezistenţă din toată Europa. Folosirea aparatelor ce emiteau unde sonore a fost pe plan militar, un plus enorm din mai multe puncte de vedere: unul face referire la informarea aliaţilor în legătură cu diferite strategii, altul face referire la dezinformarea adversarilor, sau mai bine spus al inamicilor, ceea ce în timp de război era un concept bine cunoscut de către mase.
Mai apoi, radioul preia rolul pe care îl deţine până în zilele noastre, şi anume acela de promotor de divertisment şi relaxare. Precum este prezentat şi în filmul “Good Morning Vietnam”, aflat sub regia lui Berry Levinson şi având în prim plan pe actorul Robin Williams, radioul este menit pentru a aduce puţin umor în rândul trupelor chiar dacă nu era unul binevenit şi din partea superiorilor. În acel caz, radioul devenea canalul de refugiu al militarilor, un drum spre optimism, informaţie, speranţă şi divertisment.
 |
| Robin Williams:Good Morning Vietnam |
În România, declanşarea războiului a însemnat şi o diversificare a informaţie din ţară în alte limbi şi direcţionată spre străinătate. Pe lângă emisiunile în franceză, engleză, germană şi italiană apar şi emisiuni în limbile greacă, turcă, sârbă, rusă şi, mai târziu, între 1941 şi 1942 în limba ucraineană. În perioada războiului, evident, emisiunile în limbi străine au avut un caracter propagandistic deosebit, de susţinere a acţiunii militare şi politice a României şi, în acelaşi timp, de susţinere a Puterilor Axei, în primul rând a Germaniei.
După ce în 1944 România s-a alăturat Puterilor Aliate, la sfârşitul aceluiaşi an s-a înfiinţat un post de radio care emitea în 5 limbi: engleză, rusă, franceză, maghiară şi germană. Acesta avea ca scop să lupte pentru încadrarea României în Naţiunile Unite, şi reconstruirea economică şi democratizarea ţării.
În timpul Războiului Rece, ideea de propagandă devine determinantă, astfel încât emisiunile pentru străinătate sunt folosite ca instrument pur şi dur de dezinformare. Cu toate acestea, din programe nu au lipsit materialele culturale, sportive, muzica românească.
În ziua de azi, radioul reuneşte toate rolurile care i-au fost atribuite pe parcursul anilor. Acesta transmite din ambele părţi ale baricadei indiferent că este vorba despre un conflict militar sau măcar unul politic, emite uneori sub formă codată anumite strategii dacă nu militare atunci în scop publicitar, îşi face timp şi pentru declaraţii dacă nu diplomatice atunci cel puţin cu un caracter social, acesta informeză pe cei care râvnesc pentru cunoaştere şi dezinformează pe cei care nu decodifică mesajul din spatele vorbelor.
Comments (0)
Trimiteți un comentariu